Despre autism


slide creioane CE ESTE AUTISMUL?

AUTISMUL este o tulburare globală (pervazivă) de dezvoltare care afectează comunicarea verbală şi non-verbală, precum şi relaţionarea cu cei din jur.

Chiar dacă există un set de caracteristici comportamentale comune, manifestările la nivel individual ale acestor simptome sunt foarte diferite la fiecare copil sau adult. Întrucât autismul apare în diferite grade de severitate şi prezintă o mare varietate de forme pentru a descrie întreaga paletă de manifestări se foloseşte termenul de „spectru al tulburărilor autiste”.

Autismul apare în primele treizeci de luni de viaţă, indiferent de grupul social sau de rasa persoanelor afectate. Are o incidenţă de 4 ori mai mare la băieţi decât la fete, însă autismul la fete are forme mai severe, iar coeficientul de inteligenţă ( Q) este de obicei mai scăzut.

CARE SUNT CAUZELE AUTISMULUI?

Nu se cunoaşte cu precizie cauza exactă, dar există certitudinea că această tulburare de dezvoltare are la bază probleme biologice ce afectează acele părţi ale creierului care procesează limbajul şi informaţiile primite de la simţuri.

TRĂSĂTURI DEFINITORII

  1. Deficienţe la nivelul interacţiunii sociale :
    •  indiferenţa faţă de ceilalţi oameni;
  2. Deficienţe la nivelul comunicării:
    • le lipseşte nevoia sau capacitatea de a comunica cu ceilalţi;
    • par incapabili să înţeleagă sensul şi scopul limbajului;
    • le este greu să vorbească despre sentimentele şi gândurile lor şi să înţeleagă emoţiile, ideile celor din jur;
    • folosesc ecolalia ( repetarea unui cuvânt sau a u ei expresii);
    • evită contactul vizual;
  3. Deficienţe ale funcţiilor imaginative:
    • tendinţa de a-şi concentra atenţia asupra aspectelor minore ale lucrurilor;
    • incapacitatea de a se implica în jocuri de rol cu obiecte sau cu oameni;
  4. Prezenţa activităţilor stereotipe
    • mişcarea degetelor;
    • agitarea obiectelor;
    • rotirea obiectelor;
    • legănatul;
    • ataşament puternic faţă de anumite obiecte;
    • alinierea obiectelor
    • insistenţa în a urma mereu acelaşi drum;
  5. Probleme de limbaj
    • totala absenţă a vorbirii;
    • ecolalia imediată;
    • ecolalia întârziată;
    • probleme în folosirea pronumelor;
    • control slab al intonaţiei, al volumului, al tonului vocii
  6. Dificultăţi ale controlului motor
    • mersul săltat, pe vârfuri;
    • postură ciudată când stau în picioare;
    • săriturile, legănatul, etc.

Educarea unor astfel de copii cere multă înţelegere, timp răbdare şi efort continuu, fiecare copil trebuie văzut un caz de maximă urgenţă ce are multă nevoie de un limbaj de bază pentru a supravieţui. Metodele de educare specializate pot în cele din urmă să pătrundă până la copii, învăţându-i să comunice şi să îşi dorească să comunice, ajutându-i să îşi controleze temerile şi nesiguranţa. Deşi copiii cu autism tind să capete un retard din pricina dificultăţilor de vorbire, aceştia pot avea o inteligenţă normală sau peste medie.

Tuturor trebuie să li se ofere şansa de a descoperi o viaţă mai bună, alta decât cea limitată la teamă şi lipsă a vorbirii.

Mai multe informaţii despre această afecţiune puteţi găsi pe www.autism.ro